SMARANDA BRĂESCU: Eroina fără cruce

Aviatoare si parasutista de renume international, detinatoare de recorduri mondiale neegalate, si-a sfarsit viata sub nume fals, intr-un mormant fara cruce, pentru a scapa de prapadul la care au fost supuse elitele Romaniei interbelice de catre comunisti. Un destin dramatic, dublat de indiferenta autoritatilor de azi.

Maria Popescu. Un nume comun, pe o cruce comuna. O cruce ascunsa intr-un desis de tufe inalte si spinoase, incarcate de chiciura murdara, intr-o dupa-amiaza mohorata de inceput de februarie. Acolo au ingropat-o, in frig si in tacere, pentru ca macar in moarte sa scape de haitasii comunisti ce o cautau de mai bine de doi ani. Spre sfarsitul vietii, dupa ce se acoperise de glorie prin zborurile si sariturile ei temerare cu parasuta, in loc sa se bucure, egoist, de celebritate, a avut o tresarire de patriotism, protestand vehement, pe plan international, pentru nerusinarea cu care comunistii falsificasera alegerile in 1946. Un protest semnat cu numele acela stralucitor, care lasase dare fosforescente in memoria inceputului de veac 20.

Era o vedeta mondiala. Zambetul ei trona pe primele pagini ale ziarelor vremii, la bordul unui superb avion Miles Hawk. Fusese prima parasutista din Romania si a treia din Europa, doborase recordul mondial feminin si apoi pe cel absolut, la saritura cu parasuta. Fusese primul european cu brevet de pilot obtinut in Statele Unite, zburase prin ceata peste Canalul Manecii… A fost condamnata in lipsa, la inchisoare. Dar decat sa le cada in mana comunistilor, glorioasa Smaranda Braescu a preferat sa se ascunda sub o identitate falsa, luand drumul bejeniei, imbracata in straie de calugarita greco-catolica. Maria Popescu. Asa avea sa-i scrie si pe cruce, la Cluj, in Cimitirul Central, 2 ani mai tarziu, in 1948: Maria Popescu. Un nume comun pe o cruce comuna, la capataiul unui destin cum n-a fost altul.

O stranie serie de sincronicităţi m-a dus spre povestea Smarandei Brăescu. Un prieten mi-a lăsat o carte. Cartea era despre femei celebre din istoria Clujului. Smaranda Brăescu era printre ele, în evocarea unui amic istoric. Povestea era exemplară. Îmi părea cunoscută, dar nimeni dintre colegii de la Cluj pe care i-am întrebat nu-şi amintea să o fi scris. Îi povestesc despre Smaranda unei prietene. De fapt încerc să-i povestesc, dar ea îmi respinge apelul. Mă sună mai târziu. Nu putuse vorbi pentru că era la o expoziţie aviatică şi rămăsese pur şi simplu blocată în zona care o prezenta pe, desigur, Smaranda Brăescu. Apoi tot prietena aceasta îmi spune că a asistat ulterior, din întâmplare, la o lansare de carte. “Jurnalul celebrei Smaranda Brăescu”. Era deja prea mult. Trebuia să merg înainte pe poveste. Ce a ieşit e, probabil, povestea cu cel mai mare impact pe care am publicat-o în “Formula AS”. Şi da, pe scurt, povestea apăruse şi în “Monitorul de Cluj”🙂.

Citeşte aici povestea din “Formula AS”.

1 Comment

  1. Cazul Smarandei Braescu este tipic pentru mizeria morala in care se zbate Romania. Tot ce e romanesc a ajuns sa fie interzis. Nu mai avem voie sa avem valori nationale. In ziua de azi, daca aperi valorile romanesti autentice esti cotat ca extremist, sovin si antieuropean.
    Eroina noastra Nationala Smaranda Braescu nu are dreptul la mormant pentru ca peste ea a fost inmormantata in mod ilegal o individa de duzina care, nu-i asa, e mult mai importanta. Rusine autoritatilor orasului Cluj-Napoca si “intelectualilor” care mor de grija strainilor, iar cand vine vorba de romani stramba din nas. Meschinaria a ajuns sport national.
    In orice tara civilizata, s-ar fi procedat imediat la deshumarea osemintelor si, dupa identificarea prin testul ADN, ar fi fost inmormantate cu onoruri militare, asa cum merita cu prisosinta aceasta eroina unica. Dar la noi au prioritate nulitatile si impostorii. Valorile sunt puse la index.
    Treziti-va, dragi romani, inainte ca Tara noastra sa isi inceteze existenta ca stat independent. Daca ne mai vindem mult intre noi, o sa ajungem sclavii strainilor, in cazul in care nu cumva suntem deja!
    Iarta-ne, Smaranda Braescu, ca te chinuim si dupa moarte si nu te lasam sa iti dormi in pace somnul de veci, dar nu fii trista, o sa soseasca si vremea cand romanii o sa revina la conducerea Romaniei si o sa iti primesti onorurile pe care le meriti. Tu esti oricum o Eroina adevarata si te vom purta mereu in sufletele noastre!


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s