BARTOLOMEU: Înaintemergătorul

M-a pus faţă în faţă cu mine însumi cum nu o mai făcuse nimeni până atunci. Mergeam de mic la biserică, ştiam pe de rost trei sferturi din slujba de duminică, toate evangheliile şi deja intuiam binişor predicile celor patru-cinci preoţi care se perindau prin amvonul catedralei din oraş sau al bisericuţelor de cartier. Am fost la Cluj de un Revelion pe la mijlocul anilor ’90 şi am ajuns la catedrala Arhiepiscopiei. Atunci îmi amintesc să-l fi auzit prima oară. Atunci m-a trezit din letargia mersului din inerţie la biserică şi din comfortul lui “lasă că e bine şi aşa”. O voce gravă, un discurs tensionat, o logică imbatabilă, un stil fermecător şi o statură morală impecabilă. Vorbea despre păcat şi toată lumea era cu capul în pământ. Nu tuna, dar era în tonul lui ceva ce nu lăsa loc amăgirii.

Predicile lui au fost, ani de zile evenimentul cultural al săptămânii în Cluj-Napoca. Erau oameni care veneau doar ca să îl asculte pe “Înaltul”. Nu intrau în biserică, stăteau umili în piaţă sau pe treptele din faţă, nemişcaţi o jumătate de oră, unii dintre ei cu reportofoane în mână. Pentru că predicile Arhiepiscopului şi apoi ale Mitropolitului Bartolomeu erau lecţii de viaţă şi file de cultură. Poveşti de o limpezime şi de o simplitate fără margini, cum numai marilor profesori le e dat să predea. Nimeni nu a plecat vreodată nelămurit de la predicile sale.

Era un om al timpului său. Biroul său de lucru de la Nicula, accesibil pentru foarte-foarte puţini – mi s-a povestit – era de o ingeniozitate ieşită din comun. Acolo a tradus, în paralel din cinci-şase ediţii, Biblia. E un fapt care, singur, încununează o viaţă în slujba culturii şi în slujba lui Dumnezeu. Folosea Internetul şi e-mail-ul la 80 şi ceva de ani. I-am scris un e-mail pe adresa personală, să-l felicităm pentru o luare de poziţie tranşantă într-o problemă de actualitate şi ne-a răspuns în 20 de minute.

A fost, în ultimele decenii, personalitatea cea mai importantă a ortodoxiei româneşti. A rămas independent, neafiliat, a stat departe de slugărnicii, a fost intransigent când situaţia a cerut-o şi şi-a dozat impecabil energiile în ultimii 10 ani. Cu el Patriarh, Biserica Ortodoxă Română ar fi avut poate ceva mai puţini bani în visterie şi ceva mai multă credibilitate şi prestanţă.

A fost un om deschis şi un vizionar. Ne-a lăsat tot ce avea de lăsat şi a plecat înainte. Ca un înaintemergător.

Advertisements

3 Comments

  1. Frumos si adevarat.

    Dumnezeu sa-l odihneasca

  2. Multumesc pentru aceste cuvinte de suflet. Dumnezeu sa-l rasplateasca.


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s