PAPAN CHILIBAR: Noi si personajele secundare

papan chilibar

Nu a fost nevoie de tehnologie 3D si nici de efecte speciale pentru “Eu cand vreau sa fluier, fluier”. Viata a devenit film, iar filmul a devenit viata, pur si simplu, ca si cum intre ele n-ar fi stat un ecran, o pelicula, un geam spart sau un sir de gratii. Un actor in rol secundar a dat sens acestei deveniri prin insasi povestea vietii sale. Papan Chilibar.

Finalul filmului e memorabil. Silviu opreste masina pe marginea drumului. Deschide portiera din spate, pe Ana o invita in fata, pe scaunul din dreapta, pe Ursu’ il saluta si ii arata drumul inapoi. Drumul poate duce spre penitenciar sau spre libertate, filmul lasa vietii lamurirea acestui mister.

Ursu’ o ia agale, absent, din loc, iar Silviu porneste in tromba, grabit sa-i ofere Anei cafeaua promisa. Camera video merge cu ei, camerele fug intotdeauna dupa actorii din rolurile principale. Incotro ducea drumul lui Ursu’ aveam sa aflam la o luna dupa premiera filmului, de la Papan Chilibar, actorul amator care a interpretat rolul lui Ursu’ din filmul lui Florin Serban.

Considerat un talent nativ de exceptie de catre Serban, lui Papan i se pregatea un rol principal, “un rol cu replici”, dupa cum se mira tanarul, pentru care experienta muta din “Eu cand vreau sa fluier, fluier” a inceput prin a fi doar pretext pentru a scapa cateva ore de viata plictisitoare de penitenciar. Chiar inainte sa calce pe covorul rosu de la Berlin, unde filmul in care a interpretat un rol secundar a primit “Ursul de Argint”, Papan Chilibar a fost implicat intr-o spargere descoperita in luna aprilie, cand el si complicii sai au fost arestati.

Abia eliberat din penitenciar, Papan muncea cu ziua. Cara apa la o florarie, curata zapada de pe masini sau ajuta la parcari pentru a-si putea intretine copilul, sotia si pe cei doi parinti surdo-muti. Dar nici situatia speciala a tanarului si nici promisiunile de angajare vehiculate de avocatul platit de producatorii de la Strada Film nu i-au induplecat pe judecatori, care au confirmat arestul pentru Papan.

Intr-un text tulburator publicat de “Gandul”, in care vorbeste despre filmul pe al carui “afis o sa scrie <CHILIBAR PAPAN in ….> cu litere de-o şchioapă”, regizorul Florin Serban se intreaba “daca noi, toti cei din jur, am facut pentru Papan cat de mult am putut ca Papan sa nu se mai intoarca de unde a plecat. Nu daca am promis, daca am facut. Raspunsul e NU”.

*

Ar fi fost frumos un film cu Papan in rolul principal. Frumos si comod. Am fi platit un bilet, am fi mancat o portie medie de popcorn, am fi baut un suc acidulat sau o apa plata si-am fi luat-o de la cinema agale, absent, fara sa ne mai pese incotro duc drumurile personajelor secundare.

“Asta te învaţă la şcoală în America: pentru un actor, ai nevoie de o situaţie şi de un need, de o nevoie a actorului. Asta trebuie să joace el în scenă. Eu sunt în faţa ta, vreau ceva de la tine şi tu nu vrei să-mi dai. Iată conflictul, şi din asta iese scena. Papan, întocmai ca un actor, are nevoie de o situaţie – să-i explici clar cine e, ce vrea în situaţia cu pricina şi care-i modalitatea. Mai departe, e Papan, se exprimă singur, găseşte el modalitatea. O găseşte cu ajutorul tău, al regizorului. Se procedează cumva socratic: prin întrebări succesive, îl faci pe el să ajungă la un adevăr pe care, dacă i l-ai spune tu, ar fi gol.”

Florin Serban, intr-un interviu acordat lui Mihnea Maruta

Advertisements

1 Comment

  1. […] Am scris despre el acum un an, cu premoniţie parcă, după arestarea sa. Nu prea mai e nimic de adăugat. […]


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s