JUAN ANTONIO SAMARANCH: Lecţia maestrului Gaudi

Barcelona e o capodoperă neterminată, aidoma catedralei sale, cu braţurile macaralelor înălţându-se pios spre turnurile Sagradei Familia. Aici e geniul lui Gaudi, în provocarea pe care a adresat-o discipolilor săi. Samaranch a fost unul dintre ei.


Când vorbeşti despre Barcelona, începi şi termini cu Gaudi. Toată istoria Catalunyei de până în secolul XIX nu e decât tumultul înfierbântat care a pregătit erupţia Parcului Guell, a Pedrerei, a Casei Batllo sau a Sagradei Familia. O lavă curgând spre cer, modelată cu asprime de Antonio Gaudi.

Gaudi şi-a lăsat neterminată opera, iar asta nu are nimic de-a face cu tramvaiul care l-a lovit pe bătrânul în haine de cerşetor. Şi-a lăsat neterminată opera pentru că acesta era proiectul său. O Barcelonă mereu în căutarea matematicii spiritului care însufleţeşte tuşele gaudiene ce dau stil metropolei.

Omul căruia Barcelona îi datorează Jocurile Olimpice

De la Gaudi încoace, fiecare barcelonist încearcă să întregească capodopera neterminată. Dar puţini au făcut atât de mult precum Juan Antonio Samaranch, cel care a adus la Barcelona Jocurile Olimpice de vară din 1992. Un eveniment care avea să restaureze mândria Catalunyei (pentru prima oară, un steag al Catalunyei defilează la festivitatea de închidere a JO – în mijlocul delegaţiei lituaniene, e drept, dar în faţa regelui Juan Carlos :D) şi să dea un nou impuls dezvoltării moderne a Barcelonei (metropola a rămas cu beneficiile incalculabile ale publicităţii, cu o nouă infrastructură şi cu noi facilităţi urbanistice, dar şi cu un complex olimpic de excepţie).

Papa Sportului

Lui Samaranch i s-a spus “Papa Sportului”, un apelativ care vine la pachet, deopotrivă, cu admiraţie şi cu controversă. I se reproşează că şi-a construit cariera pe spatele regimului dictatorial franchist, apoi că, ajuns şef al Comitetului Internaţional Olimpic, a dus la comercializarea fără precedent a Jocurilor şi a tolerat corupţia din rândul “nemuritorilor” pe care îi conducea.

Om al consensului, Samaranch a smuls lacrimi şi aplauze nu doar în Catalunya, ci şi în Castilla şi în întreaga lume. A murit zilele trecute, înainte ca visul său de a aduce Olimpiada şi la Madrid să se împlinească. O operă neterminată. Lecţia maestrului Gaudi transcende Catalunya.

CITEŞTE ŞI:
Salutul (Cătălin Tolontan, GSP)
Controversial Samaranch made London 2012 happen (Adrian Warner, BBC)

Leave a comment

No comments yet.

Comments RSS TrackBack Identifier URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s